Propunerile de modificare a Codului Fiscal
Deciziile coaliției de guvernare PNL- PSD-UDMR cele mai discutate în spațiul public au fost propunerile de modificare a Codul Fiscal pentru anul viitor, ce vizau diferite domenii. În acest articol ne propunem să analizăm aceste propuneri, așa cum au ajuns ele în spațiul public, prin declarațiile miniștrilor de resort.
Impozitarea câștigurilor din jocuri de noroc
O propunere surprinzătoare, venită din zona PNL, este cea de creștere substanțială a impozitării câștigurilor obținute din jocurile de noroc, cu un procent de 40%. Pentru a înțelege gravitatea și implicațiile majore ale acestei propuneri, ar trebui să menționăm faptul că, până acum, acest tip de câștiguri au fost impozitate:
Impozitarea IMM-urilor și a PFA-urilor
Propunerile coaliției de guvernare pentru impozitarea IMM-urilor, începând cu anul 2023, vizează scăderea pragului veniturilor realizate de acestea pentru care se aplică impozitul de 1%, de la 1 milion la 500.000 de euro.
În ceea ce privește impozitarea PFA-urilor și aici avem propuneri de scădere a plafonului de la 100.000 la 25.000 de euro/ pe an. Experții din zona guvernamentală consideră că 80% dintre PFA-urile din România sub 2.000 euro pe lună.
Impozitarea profesiilor liberare
Drepturi de proprietate intelectuală sau drepturi de autor, cum mai sunt numite, au un impozit de 10 % pe an, dacă venitul depășește 12 salarii minime brute pe economie, iar contribuțiile de asigurări sunt calculate la nivelul salariului minim. Această abordare fiscală s-a aplicat până în acest an.
Noile propuneri ale coaliției de guvernare vizează o mai detaliată diferențiere a plafoanelor de impozitare. Astfel:
Taxe pentru industria imobiliară
O altă modificare fiscală interesantă este destinată dezvoltatorilor imobiliari și vizează restrângerea exceptării de la plata impozitelor pe vânzare, doar la vânzarea proprietăților imobiliare care nu depășesc 450.000 de lei și dacă este vorba de o singură tranzacție. Măsura are în vedere eliminarea situațiilor în care dezvoltatorii imobiliari vindeau proprietăți în calitate de persoane fizice și nu mai plăteau impozit pe veniturile obținute.
O nouă acciză pentru tutun
O altă propunere a coaliției de guvernare cu impact social major vizează majorarea accizei la tutun deoarece, conform datelor oficiale, România are printre cele mai mici accize la nivel european. Măsura propusă de guvernanți este absolut necesară, având în vedere valoarea acestei accize, printre cele mai mici din Uniunea Europeană. În aceste condiții, pachetul de țigări ar putea înregistra o creștere minimă de 60 bani, după calculele realizate de majoritatea parlamentară.
Rezultatele finale obținute din negocierile părților
După parcurgerea etapei de dezbatere publică și consultări cu actorii sociali implicați, Guvernul României a adoptat Ordonanța de modificare a Codului Fiscal într-o formă diferită de propunerea inițială. O parte dintre aceste măsuri sunt aplicabile pentru a doua jumătate a acestui an, iar altele de la 1 ianuarie 2023.
Una din măsurile dorite a se implementa în acest an se referă la stabilirea unor noi praguri de impozitare, pentru veniturile obținute de persoanele fizice din jocurile de noroc. Plecând de la situația economică dificilă prin care trecem în acest moment, Guvernul a considerat că nu este oportun acum să facă ajustări majore a Codului Fiscal. Intenția declarată a acestuia este de susține mediul de afaceri și de a consolida industriile productive din România, care aduc sume consistente la buget, cum este și industria cazinourilor și a jocurilor de noroc.
Decizia finală presupune creșterea impozitul minim de la 1% la 3% din câștigurile realizate din jocurile de noroc. Banii impozitați astfel sunt virați direct la bugetul de stat.
Astfel, orice retragere de bani din contul jucătorilor, deschis la un operator de jocuri de noroc cu licență de funcționare în România, se impozitează, începând cu 1 august, după cum urmează:
- 3% din suma, pentru retrageri de până la 10.000 de lei, inclusiv.
- o sumă fixă de 300 de lei, la care se adaugă 20% pentru retrageri de numerar a unor sume cuprinse între 10.001 și 66.750 de lei, inclusiv.
- O sumă fixă de 11.650 de lei, la care se adaugă încă 40% pentru sumele retrase ce depășesc valoarea de 66.750 de lei .
Aceste praguri legate de impozitarea câștigurilor și a retragerilor aferente au fost negociate luni de zile cu reprezentanții din industria jocurilor de noroc, plecând de realitatea financiară din acest moment. Perspectiva unei impozitări de 40% i-a speriat pe reprezentanții acest industrii care au considerat că o astfel de impozitare ar putea reprezenta chiar falimentul acestei industrii din România, iar acest lucru ar constitui o lovitură serioasă de imagine pentru mediul politic.
Această schimbare ar implica asumarea politică și economică a unei pierderi la buget de stat, de circa 650 milioane de euro. Atât reprezintă colectarea din taxele directe și indirecte aplicate în acest moment industriei de jocuri de noroc.
Nu trebuie ignorată nici consecința socială a unei astfel de măsuri. Conform declarațiilor publice ale unor reprezentanți din acest domeniu economic avem în domeniul jocurilor de noroc un număr de aproximativ 45.000 locuri de muncă care ar putea fi puse sub semnul întrebării în condițiile acestor schimbări dramtice. Riscul financiar, social și economic este foarte mare și greu de asumat politic.
Partea bună este faptul că reprezentanții Guvernului s-au așezat la masa negocierilor cu reprezentanții operatorilor și au căutat să găsească cea mai bună soluție posibilă pentru ambele părți. Varianta finală este mai apropiată de cea propusă de reprezentanții industriei jocurilor de noroc din motivele invocate în articol și demonstrează, încă o dată, că dialogul dintre guvernanți și actorii economici sau sociali este cea mai bună soluție de rezolvare a divergențelor de opinie.